Am constatat cu oarece uimire ca 9 ani, desi nu par prea multi, sunt de natura a face oarece ordine in amintirile unei persoane. Altfel nu-mi explic cum se face ca nu-mi amintesc ca, pe vremea cand Vizigotul era de varsta sora-sii, sa ma fi enervat atat de tare prin parcuri si la locurile de joaca.
Nu doresc, asadar, sa vorbesc despre bune maniere sau coduri de conduita sau sa critic bunul simt al unora sau altora. Cred ca sintagma englezilor, cu common sense, e mai adecvata, bunul simt nu e bun sau rau, e o chestie acolosha, comuna, un set de reguli pe care, de bine de rau, de rusine sau din convingere, ar fi comod pentru toata lumea sa fie respectate.
Scriu mai curand ca sa ma racoresc, mai ales ca sunt constienta ca scriu oarecum in van, fiindca cei care se vantura pe aici oricum n-ar face chestiile astea care ma enerveaza pe mine.....
Asadar, stimate concetatean bucurestean, cand iesi cu copilul in parc, gandeste-te, in primul rand, la proverbul vechi si corect care zice ca ce tie nu-ti place, altuia nu-i face. Mie de exemplu nu-mi place ca fii-mea sa manance in parc. Poate tu esti disperat/a ca prichindelul tau sa manance oricum, oriunde, numa sa manance. Eu, si sunt convinsa ca nu sunt singura, nu apreciez faptul ca fii-mea pofteste la banana lu' fii-ta, oricat de dragut/a esti tu si ii dai si ei o bucata. Fiindca dupa aia eu trebuie sa renunt la joaca in parc si sa ma duc in piata sa ii cumpar banane. Si poate n-am bani in ziua aia sau poate fii-mea n-are voie banane. Deci oameni buni, nu va mai hraniti copiii in parcuri. Nu e ok.
Daca vreodata copilul meu te deranjeaza, pe tine sau pe copilul tau, imi spui mie, nu te apuci sa-mi educi odrasla urland la ea. Iar daca o atingi, o sa ai reale probleme. Oricum ar fi, nu te simti dator sa imi educi mie odrasla, am vorbit in postul anterior despre a nu speria copiii altora, asa ca nu apreciez daca, atunci cand eu discut pe indelete cu fii-mea care se tavaleste, la fel de pe indelete, pe jos, ca are vreo suparare, nu apreciez, zic, daca te mai aud si pe tine spunand: vaaaaai, o superi pe mami, ia sa vezi ca vine mosul cu sacul si te ia. Si ca tot veni vorba de apreciere, nu apreciez nici privirile compatimitoare pe care le primesc atunci cand plec din parc cu fata urland ca vrea/nu vrea ceva. N-am "bunul simt" sa-mi fie rusine ca fii-mea face asa, drept urmare te rog sa ai bunul simt de a=ti vedea de treaba. Si, sfat, nu te gandi ca fii-tu sau fii-ta nu vor face niciodata asa. Fiindca in perioada imediat urmatoare vor face, copiii sunt uneltele prin care destinul ne arata ca nu suntem implacabili, asa ca ai grija :)).
Azi au fost multe grade in Bucuresti, nu stiu cate, multe. Dar batea vantul nitelus. Asa ca dragi bunici care m-ati sfatuit sa ii pun fetii ceva pe ea ca are gatul gol, v-as sfatui si eu sa ma lasati in pace, ca nici macar foarte tinerica nu mai sunt, sa aveti scuza ca n-am experienta. Chiar daca fata mea pare cea mai dezbracata din parc, urasc sa mi se dea sfaturi privind cum sa o imbrac si urasc si mai tare previziunile de genul "ei acuma sunt sensibili, de la vantul asta pot sa faca aprindere la plamani".
Pentru cine n-a inteles inca, iata un pont: parcurile cu utilaje de joaca pt copii nu sunt destinate relaxarii parintilor! Asa ca daca-ti imaginezi ca tu vii cu ala micu si te relaxezi linistita pe o banca, te cam inseli. Fiindca stii bine ca ala micu al tau o sa incalce regulile de i le-ai zis acasa, asa ca tu nu te poti relaxa, si incepi sa strigi la el de la distanta. Ei, poate pe altii ii deranjeaza chestia asta, ca nici noi n-am venit sa ne relaxam, dar preferam sa suportam numai urletele copiilor. Si daca tot te-ai ridicat de pe banca sa-ti urmaresti mai indeaproape copilul, poate nu-l mai lasi sa verse mancare sau zeama de balonase pe tobogane, leagane sau pe unde altii se pun cu fundul. Nu-s paranoica legat de curatenie, dar nu apreciez sa=si ude fii-mea fundul fiindca fii-ta si-a facut linistita de cap cu 300 ml de solutie de sapun.
Cam asta m-a scos zilele astea din sarite. Domniile Voastre ce sfaturi aveti?
Nu doresc, asadar, sa vorbesc despre bune maniere sau coduri de conduita sau sa critic bunul simt al unora sau altora. Cred ca sintagma englezilor, cu common sense, e mai adecvata, bunul simt nu e bun sau rau, e o chestie acolosha, comuna, un set de reguli pe care, de bine de rau, de rusine sau din convingere, ar fi comod pentru toata lumea sa fie respectate.
Scriu mai curand ca sa ma racoresc, mai ales ca sunt constienta ca scriu oarecum in van, fiindca cei care se vantura pe aici oricum n-ar face chestiile astea care ma enerveaza pe mine.....
Asadar, stimate concetatean bucurestean, cand iesi cu copilul in parc, gandeste-te, in primul rand, la proverbul vechi si corect care zice ca ce tie nu-ti place, altuia nu-i face. Mie de exemplu nu-mi place ca fii-mea sa manance in parc. Poate tu esti disperat/a ca prichindelul tau sa manance oricum, oriunde, numa sa manance. Eu, si sunt convinsa ca nu sunt singura, nu apreciez faptul ca fii-mea pofteste la banana lu' fii-ta, oricat de dragut/a esti tu si ii dai si ei o bucata. Fiindca dupa aia eu trebuie sa renunt la joaca in parc si sa ma duc in piata sa ii cumpar banane. Si poate n-am bani in ziua aia sau poate fii-mea n-are voie banane. Deci oameni buni, nu va mai hraniti copiii in parcuri. Nu e ok.
Daca vreodata copilul meu te deranjeaza, pe tine sau pe copilul tau, imi spui mie, nu te apuci sa-mi educi odrasla urland la ea. Iar daca o atingi, o sa ai reale probleme. Oricum ar fi, nu te simti dator sa imi educi mie odrasla, am vorbit in postul anterior despre a nu speria copiii altora, asa ca nu apreciez daca, atunci cand eu discut pe indelete cu fii-mea care se tavaleste, la fel de pe indelete, pe jos, ca are vreo suparare, nu apreciez, zic, daca te mai aud si pe tine spunand: vaaaaai, o superi pe mami, ia sa vezi ca vine mosul cu sacul si te ia. Si ca tot veni vorba de apreciere, nu apreciez nici privirile compatimitoare pe care le primesc atunci cand plec din parc cu fata urland ca vrea/nu vrea ceva. N-am "bunul simt" sa-mi fie rusine ca fii-mea face asa, drept urmare te rog sa ai bunul simt de a=ti vedea de treaba. Si, sfat, nu te gandi ca fii-tu sau fii-ta nu vor face niciodata asa. Fiindca in perioada imediat urmatoare vor face, copiii sunt uneltele prin care destinul ne arata ca nu suntem implacabili, asa ca ai grija :)).
Azi au fost multe grade in Bucuresti, nu stiu cate, multe. Dar batea vantul nitelus. Asa ca dragi bunici care m-ati sfatuit sa ii pun fetii ceva pe ea ca are gatul gol, v-as sfatui si eu sa ma lasati in pace, ca nici macar foarte tinerica nu mai sunt, sa aveti scuza ca n-am experienta. Chiar daca fata mea pare cea mai dezbracata din parc, urasc sa mi se dea sfaturi privind cum sa o imbrac si urasc si mai tare previziunile de genul "ei acuma sunt sensibili, de la vantul asta pot sa faca aprindere la plamani".
Pentru cine n-a inteles inca, iata un pont: parcurile cu utilaje de joaca pt copii nu sunt destinate relaxarii parintilor! Asa ca daca-ti imaginezi ca tu vii cu ala micu si te relaxezi linistita pe o banca, te cam inseli. Fiindca stii bine ca ala micu al tau o sa incalce regulile de i le-ai zis acasa, asa ca tu nu te poti relaxa, si incepi sa strigi la el de la distanta. Ei, poate pe altii ii deranjeaza chestia asta, ca nici noi n-am venit sa ne relaxam, dar preferam sa suportam numai urletele copiilor. Si daca tot te-ai ridicat de pe banca sa-ti urmaresti mai indeaproape copilul, poate nu-l mai lasi sa verse mancare sau zeama de balonase pe tobogane, leagane sau pe unde altii se pun cu fundul. Nu-s paranoica legat de curatenie, dar nu apreciez sa=si ude fii-mea fundul fiindca fii-ta si-a facut linistita de cap cu 300 ml de solutie de sapun.
Cam asta m-a scos zilele astea din sarite. Domniile Voastre ce sfaturi aveti?
De acord 100% ...
RăspundețiȘtergere