We asta era dedicat invataturii - trag nadejde ca oi lua carnetul ala de soferi cat mai curand ca nu mai suport stressul (stressul ca trebe sa invat si nu apuc, respectiv ca atunci cand ma pun sa invat m-apuca pandaliile ca nu pricep nimic si oricum in momentul ala mai am o mie de alte treburi mai urgente si n-am stare. Dar lasa, pana cand o viata amara? O sa-mi iau eu si cartonul ala si, vorba lui Lapusneanu, pre multi am sa popesc si eu ! :D
Na, acusi ca mi-am varsat naduful, ajungem la scopul si durata vizitei: invatatura-invatatura, da' sa nu va povestesc eu nimic nimic despre borshu' de cucosh? Nu se facea, nu?
Asadar incerc sa relatez pe repede inainte - atat cat pot eu cand am de zis ceva de o foarte mancare. Deci borshu asta de cucosh e o mancare taraneasca. Mi-s de fel nascuta la tara, in inima Baraganului, colosha in Mihailesti unde a explodat tirul, si una dintre cele mai acute amintiri din copilarie este ciorba facuta de bunica-mea, pe masina de gatit din curte, aia cu gratar de fonta si zidire din lipitura, de care tot o sa-mi fac eu odata si-odata, fie si in spatele blocului, daca n-ajung sa-mi fac casa. No, si ciorba facuta de bunica-mea, cu apa de la putz, cu carne de pasare de curte, adineauri alergata prin obor (asa ziceam la curtea de animale), cu legume abia rupte din gradina, acrita cu borsh de putina....ciorba asta, zic, e ceva ce n-am sa uit cate zile oi avea. Ceea ce fac eu acum seamana doar pe departe cu ce facea bunica-mea, dar tot e buna de nu se poate, "de te scoala de pe boala", ca sa folosesc o vorba din popor.
Aveti nevoie de
-Ceva carne de pui de curte (care va sa zica, cucoshul. Poa sa fie si gaina, de la curte sa fie. Eu am folosit ghearele, gatul si copanele. Mergeau mai bine aripile si spinarea, insa carnea fiarta in ciorba e dementiala in sandvisuri.....
- 2-3 cartofi
- 1 radacina de telina nu prea mare
- 2-3 morcovi
- tije de telina
- 1 fir de praz (daca e, daca nu e, nu e bai)
- 2-3 cepe
- 1 ardei gras
- 1 rosie mica sau 2-3 linguri de bulion
- 1 legatura barosana de patrunjel
- borsh sau zeama de prune pt acrit (aci m-ati prins, fin'ca nu am borsh proaspat, folosesc zeama de prune). Asa ca nu e borsh de cucosh, e ciorba de cucosh acrita cu zeama de prune, da' nu se facea sa stric numele de scena al preparatului)
- sare piper dupa gust
- 2 oua pentru dres
- smantana si ardei iute pt servit - optional
Tehnologia, ca la orice ciorba din popor, ultra simpla. Se portioneaza carnea (daca ati avut ne-norocul sa primiti animala ne-jumulita, va descurcati, io de-astea nu stiu :) ) apoi se pune la fiert in apa suficienta. Cand incepe sa iasa spuma, se culege cu grija, adaugand din cand in cand cate o lingura de apa rece, sa mai scoata spuma. Dupa ce se termina procedura cu spumuirea, lasati oala la fiert cu capac cam juma de ora, si incercati daca a fiert infigand furculita in carne. Daca intra fara oprelisti, treceti mai departe.
Adaugati legumele de mai sus, curatate, spalate si tocate fiecare dupa cum poate (na, ca fac si versuri) mai putin leusteanul. Cela ramane la final.
Mai lasati la fiert cam 15 minute amestecand din cand in cand, apoi adaugati acritura, care ce are. Aici nu stiu sa va spun cat, procedati pe gustate. Eu de cativa ani am un defect vis a vis de gustul acru, asa ca acresc ciorbele sub directa consultanta a sotului sau copilului, care e prin zona. De multe ori eu nu mai pot manca ciorba aia de acra ce-a iesit, dar ma sacrific :D.
Dupa ce mai clocoteste oala inca vreo 10 min cu acritura, adaugati leusteanul tocat si stati p-aproape sa va imbatati de miros. Nu e ciorba daca n-are leustean, punct! Bateti voiniceste 2 oua, trazniti-le si p-astea in oala si dupa 5-10 minune, vorba poetului, dorinta ii gata: scoateti ardeii iuti si smantana de pe unde-i tineti si dati adunarea la masa, ca ciorba e numa buna.
O tzuica de pruna inainte de minunea asta e iara o binecuvantare! Iar daca puteti manca in curte, sub o bolta de vitza, in strachini de pamant si cu linguri de lemn, halal sa va fie, Boieri Dumneavoastra!